Tantrumuri si cazaturi
A fost azi ceva in aer, ca s-au intamplat prea multe. A fost o zi in care am crezut ca ajung cu al meu copil la spital si incheiata cu urlete pe parchetul din bucatarie.
Tantrumuri si cazaturi
Din fericire, Albert e bine, Doamne iti multumesc! La amiaz ne jucam prin pat: pupaturi, perne, gadilat, distractia era in toi. Ei! Patul din dormitor e lipit de calorifer si cum ne tot intorceam, Albert se ridica si se loveste in coltul de la calorifer. Eram convinsa ca a dat cu ochiul. Sa mor! M-am uitat un pic la el, ochiul si-l tinea inchis, vroia sa se frece la el, dar nu l-am lasat, a plans putin si am asteptat sa vad cum e ochiul. Din fericire se lovise la spranceana, dar probabil din cauza loviturii a lacrimat. Ochiul era curat, nu era rosu deloc, dar acele doua minute cat am asteptat sa vad ce s-a intamplat exact au fost groaznice.
Vine ta-su acasa si pentru doua ore toata lumea a fost in siguranta ca ei doi s-au dus la somn.
Cand esti mic ce-ti place sa faci? Sa alergi pe coltar! A dat Albert al meu ture si numai ”poc” si ”ueeeee”. Ma distreaza copiii astia mici ca tot ca bebelusii stiu sa planga 😀 Stii unde a cazut? Nu pe parchet sau covor ca nu era atata bai, ci pe colacul lui de w.c. ce era intors invers, deci cu plasticul in afara. Ouch! Dupa nici 10 minute s-a repetat faza. A mai pus la colectie doua vanatai generoase.
Tot atunci, dupa vreo 15 minute nici atat, alearga el sufragerie-bucatarie si iar ”poc” pe parchet cu ambii genunchi. Tac, ta-su tace, Albert tace, bun, totul e in regula!
Cum am fost in vacanta mai bine de 2 saptamani, Albert a stat despartit de mult iubita trotineta verde. Am aspirat si eu prin casa azi si bineinteles ca trotineta si masinuta stateau in sufragerie, stii, sa nu le fie frig afara 😀 . Iau trotineta sa o mut ca statea in usa. Mare greseala am facut, dar maaare: da-i cu urlete, tipete si suparari ca i-am mutat trotineta.
Se face 9 seara. Intre timp am adus biberonul de sus si l-am pus pe masa in bucatarie, doar ca trebuia spalat ca avea lapte de la amiaz in el. Albert vrea sa-l ia sa bea laptele. Eu ”Asteapta putin sa-l spal.” si repet intre maraieli, dar ce, cum vede ca nu-i dau biberonul, da-i cu urlete, pus pe podea si sa vezi ce mai tipa al meu stand pe spate. ”Te rog frumos sa te ridici!”, ”Albert, calmeaza-te!” nu functioneaza, tre’ sa vada el cat de tare poate tipa si dupa se linisteste. Puf!
A fost o zi plina. Au fost si din astea mai micute, gen suparari cu telefonul, urlat ca nu ne lasa se ne jucam cu masinutele lui, dar dupa ultimul show din seara asta, nervii de la masinute mi se par mici copii.
La voi cum e?
