Prietenul meu W.C.-ul

( Ne-am mutat in Anglia, nu avem inca net, dar de abia astept sa iti povestesc cum e pe aici, cum sunt oamenii, cum e cu rezidenta si alte informatii care poate iti sunt de folos.)

Vine un moment in viata fiecarei mamici in care w.c.-ul devine cel mai bun prieten. W.C.-ul e locul unde ne zicem oful, unde luam o gura de aer- de preferat sa nu avem parte de tot felul de mirosuri 😀 , unde mancam pe ascuns ciocolata sa nu ne vada copiii sau punga de chipsuri sa nu facem galagie.

Bebe meu are doar 4 luni juma’, dar deja m-am imprietenit cu W.C.-ul. Cred ca si mutarea de la 5 camere la  1 😀 a contat. Nu stam mult la povesti si daca stau bine sa ma gandesc, nici dusul nu-l pot face in liniste, deoarece Albert se trezeste, incepe sa planga, iar eu deschis usa si zic: „Imediat, Albert!( Ueee, ueee) Imediat vine mama!( Ueeeee) Asteapta si tu 5 minute( Ueee, ueee, ueee)! Imediaaat!( Ueeeee) Imediaaaaaaaat!”.

W.C.-ul este locul unde mananc in liniste chipsurile, cerealele si alte chimicale cand bebe doarme. W.C.-ul este locul in care atunci cand nu mai pot merg sa urlu in soapta, in care ma gandesc la tot felul si la nimic, in care mai imi beau cafeaua suspinand dupa o tigara, W.C.-ul este locul unde scriu.