La gradi e super!

Ma bucura foarte tare ca baietelului meu ii place la gradi. Mi se pare normal ca tuturor copiilor sa le placa la gradi, sa fie fericiti acolo, sa se joace in voie si cum ieseam ieri pe usa gradinitei cu Albert in brate cu un mix de sentimente de incredere, fericire, multumire, mi-am adus aminte cat nu imi placea mie la gradi si ce educatoare uracioase aveam.

Gradinita lui Albert n-are paturi. Are doua saltele pe jos si un colt pentru citit unde se poate dormi, asa ca daca unui copil ii este somn, merge linistit la saltea si restul copiilor isi vad de ale lor. La gradinita la care am fost eu, o ora sau o ora juma’ toti copiii trebuiau sa mearga la ei in pat si sa faca liniste. Eu faceam parte din copiii care nu dormeau de amiaz, asa ca zeci de minute ma uitam la cai verzi pe pereti. Ma mir cum de eram asa cuminti si ascultatori.

Daca la gradinita lui Albert, copiii nu sunt obligati sa se implice in activitati, gen cantat, lipit stelute pe hartie, colorat, la gradinita la care am fost eu, au creat pana si jocul linistii.

Daca acum educatoarele ii scot pe copii la plimbare in afara gradinitei, pe noi nici in curte nu ne scoteau. Tin minte ca de doua ori am iesit si o data am cazut de m-am lovit tare si alta data faceam tunel in pamant si ziceam ca o sa dam de apa. Hinta sau tobogan sau o jucarie, ciuciu.

Daca la gradi la care merge baietelul meu serbarea dureaza 15 minute, la noi tinea 1 ora.

Nu zic ca noi eram chinuiti. Chiar nu simteam ca tre’ sa fac anumite activitati, cu somnul ma obisnuisem si cu iesitul in curte n-aveam treaba, deoarece nici nu ma gandeam ca acea curte ar fi pentru noi ca sa ne jucam, in schimb ma deranjau educatoarele. Erau asa uracioase si seci si aveau stilul acela militaresc. Pentru mine persoana care avea grija de mine 8 ore pe zi era o tanti uracioasa, cu gura mare, care voia sa facem liniste.

Mi-ar placea sa aflu mai multe de la Albert, dar e scump la vorbe. Am ramas atinsa la corazon cand mi-au zis ca Albert a leganat o papusa si zicea ”shhh!” si am aflat ca educatoarele il mai iau in brate. Asta imi place, stii, ca educatoarele sunt mai apropiate de copii. Nu conteaza sa aiba gradinita nu stiu ce masinute si super gradina, dar conteaza sa aiba educatoare carora le plac copiii, sa ii asculte, sa ii mai dragaleasca cand se lovesc, nu sa le tranteasca un ”Las’ ca iti trece pana te mariti/insori!”.

Ce vreau? Copiii fericiti inca de mici!

P.S.: Activez pe urmatoarele canale de social media: Facebook, Instagram si YouTube. Ne vedem acolo!