Cum am invatat importanta hainelor de casa

Mi-a luat 27 de ani sa invat importanta hainelor de casa si hai sa iti povestesc cum s-a intamplat. Când mănânc mă pătez destul de des. Nu știu ce fac, ce nu fac, dar mâncarea ajunge pe hainele mele.

Ultima data mi-am murdărit o bluză faină, deoarece făceam spaghete și a zburat sos de paste pe ea, doar o picătură, bineînțeles, dar picătura aceea face diferența. În vară am terminat două tricouri cu fond de ten. Îmi cumpărasem câteva tricouri de la GAP, mai mare fericirea pe mine și le-am luat cu mine în țară. Le-am murdărit, le-am spălat, m-am gândit că era de la ceva mâncare, dar ciuciu. M-am prins că erau mânjite cu fond de ten și se pare că fondul de ten nu se duce de pe haine. Poate unele se duc, dar cele pe care le-am folosit sunt rezistente la detergent. Cu Vanish le-am dat degeaba, cu ceva spray de pete nemțesc iar degeaba, așa că din două tricouri faine m-am ales cu două tricouri pătate.
Am învățat așa să îmi las hainele faine pentru oraș sau pentru parc când se pot murdări doar cu pământ sau noroi, dar nu m-am gândit că ar trebui să mă schimb și când gătesc. Plus că mai pățeam faze în care voiam să port ceva, dar ciuciu, că o pată de ceva tot avea.

Acum cu cățelușa( am poze cu ea pe Insta, e un labrador, dar puiuțul acela drăguț are acum un an) care a ajuns la noi din nou, tre’ să am grijă ce haine port ca să nu plec din casă cu cinci fire de păr de câine pe mine. Nu îi cade mult păr, dar nici ca o pisică sphinx nu este.

Pe lângă asta a început și Albert grădiniță și uite așa s-au adunat toate acestea în câteva săptămâni și am băgat și eu la cap importanța hainelor de casă. Pe Albert vreau să-l învăț cum ar trebui să fie învățat: venim de la gradi’ și luăm hainele de casă, când mergem la culcare ne îmbrăcăm cu hainele de somn, dacă mergem în oraș, luăm haine mai frumoase, chiar dacă va ajunge mâncare sau suc pe ele. Acesta e planul si sper să mă țin de el.

P.S.: Daca iti place blogul, urmareste-ma pe Facebook, Instagram si YouTube. O zi frumoasa sa ai!