Cat pe-aci sa merg la sala!

In urma cu 3 saptamani ne-am facut family membership, ca am zis sa devenim o familie activa cu activitati care nu se rezuma la laptop, stii, sa mergem si noi la sala, sa ducem copilul la balacit, sa ne organizam cumva sa iesim mai mult si astazi am reusit sa pasesc intr-un final in acest club, doar ca lucrurile nu s-au desfasurat cum ma asteptam.

Ce ma gandeam ca voi face? Pe Albert il voi lasa la cresa si apoi voi merge la sala o ora. Simplu, fara stres. A, da! Si fara sot. Nu ne-am nimerit, asta e, trece, fie.

Dimineata mi-am inceput-o cu batai de inima grabite pentru ca n-am gasit pachetul de tigari si am ramas nepipata, apoi am inceput sa vorbesc pe un ton nervos si rastit cu telefonul, deoarece stii ce s-a intamplat? L-am sunat pe sot de pe fix, n-a raspuns, m-am dus sus, ajung sus suna telefonul jos, cobor grabita si cand raspund ciuciu, sun din nou, iar nu raspunde nimeni, ajung sus, dupa 2 minute iar suna telefonul, iar alerg intr-un suflet si cand raspund nimeni, faza se intampla din nou si apoi am inceput sa vorbesc pe in ton agresiv cu telefonul ca nu aveam cum sa raman imuna la o astfel de situatie .

Banuiesc ca ai si tu faze cand crezi ca hainele comploteaza impotriva ta si vor sa pari nebuna. Stii, cand stii sigur ca ai lasat tricoul pe pat, dar de fapt nu-i pe pat, apoi il cauti disperata in intreaga casa, pana si in cosul cu rufe murdare si tot nu-l gasesti si stii ca acest tricou exista, nu este o inventie a imaginatiei tale. Asa si eu. Imi cumparasem doua perechi de pantaloni de sala si in tricou. Voiam sa imi fac rucsacul de om sportiv in devenire si ciuciu haine. Caut in sufragerie, in camera, in dulapuri, nimic. Caut iar, il sun pe sot, el bineinteles ca nu stie si stiu ca nu stie, dar il sun sa vada ca-s nervoasa si stresata, stii, sa simta si el ce simt in acel moment, pe scurt sa-l enervez in pic, ca se zice ca sharing is caring. Iar iau toate dulapurile la rand, camerele, ma uit in masina de spalat, in cosul cu rufe murdare si ghici unde erau: impaturate In cosul de rufe cu haine curate la care ma uitasem superficial de fiecare data. (Sunt parintii sotului in vizita, ca pentru mine hainele noi nu sunt si curate.)

Am facut si booking prin telefon, I-am taiat repede bretonul copilului si am tulit-o. Bineinteles ca n-am reusit sa trec de poarta cand am bagat eu cardul, sunt porti din acelea ca la metrou, si a venit un tip ce lucreaza acolo de m-a ajutat.

La cresa(asa numesc ei spatiul unde iti poti lasa copilul maxim 2 ore) am stat vreo 10 minute cu Albert si apoi am plecat. Nu, n-am plecat la sala, ci la cafenea, ca imi era un pic groaza sa ma duc la sala, mai ales ca n-am mai fost niciodata in Anglia, si stii, multe aparate au mai nou butoane si tre’ sa setezi tot felul inainte. Acum 8 ani cand am fost eu la sala in Ro erau fiare si ma intelegeam bine cu ele si acum mi-am amintit ca in Timisoara am fost la o sala la care tot asa, trebuia sa setez dinainte. M-am dus de doua ori. Butoanele mi-au stricat cheful. Dupa 20 de minute de uitat pe pereti si vorbit la telefon, intre timp aparuse sotul, ne-am dus sa vedem ce mai face Albert. Plangea. Chiar inainte sa venim a inceput sa planga, asa ca am mai stat un pic cu el la locul de joaca si l-am mai lasat 15 minute, dupa care am plecat acasa.

Am fost si urmatoarea zi. N-am avut nici un chef dimineata, dar am zis ca ma duc totusi sa se obisnuiasca Albert fara mine si eu sa ma duc la sala. Ajung la poarta 😀 Aud ca zice tipa de la receptie ceva si imping de poarta ca am crezut ca mi-a deschis-o ea. Ma uit la ea, zice ”the other one” cu accent englezesc, ma uit la urmatoarea, vad ca nu era aceea(era de iesire) si apoi ma uit mai in dreapta si vad ca era deschisa cea pentru carucioasa si zic pe un accent american ”aaa, the other one”. Cred ca imaginar ne-am dat amandoua ochii peste cap, dar am fost chill dupa si sunt. De ce? Macar cand ma vede o sa imi deschida poarta de la buton fara sa ma obosesc sa trec cu cardul. I look on the bright side 😉 .

A doua zi la cresa a fost mai bine. Am stat cu el la inceput, apoi 25 de minute am baut din Pepsi, am stat pe telefon si m-am uitat peste flyere. N-am fost la sala nici de data aceasta pentru ca m-au intrebat unde o sa fiu si le-am zis ca la sala sau la cafenea. Apoi am mai vorbit ceva si le-am spus ”dar ma sunati daca e ceva asa-i?” si mi s-a raspuns ”o sa vin dupa tine”. In mintea mea a fost ceva de genul ”daca nu o sa fiu la cafenea, tre’ sa vina dupa mine sus si oricum nu o sa urce dupa mine chiar de cand incepe Albert sa planga si oricum poate e lume la sala si nu stiu sa imi fac setarile la aparatele alea” si verbalizez ”I will be at the cafe then.”

Am fost happy ca Albert n-a avut treaba si nu ma asteptam sa planga nici prima data. Cand eram la playgroup nici nu ma baga in seama, ok, dupa o ora venea sa imi arate dinozauri, asa ca oarecum m-a surpins cu plansul. Zic oarecum, deoarece acusi face 3 ani si tot cu mama, tata si bunicii a fost.

A treia zi m-am dat batuta. Am si dormit mai mult(nu l-am culcat eu aseara, ca daca nu, imi dadea trezirea la 7) si n-am mai avut nici un chef.

A! Sa vezi ce porci sunt. Abonamentul de familie a costat 70 de lire pe luna, dar daca Albert sta la cresa o ora, de exemplu, trebuie sa platesc 2lire 50, asa ca daca m-as duce 5 zile pe saptamana la sala, abonamentul ar ajunge la 120 de lire pe luna. Doar mie mi se pare scump? Daca vreau sa-l duc la fotbal o zi pe saptamana, cand se organizeaza, trebuie sa platesc iar 80 sau 100lire/luna. Daca vreau si dans, iar platit separat. Pentru mine daca vreau karate sau alte lupte, iar platit separat :)). Asa ca, fuck, ieftin nu mi se pare. Daca te intrebi ce putem face de cei 70 de lire, avem ce face, recunosc: sa mergem la sala, sa jucam tenis si alte sporturi, sa ne cataram, sa inotam, sa dam in saci de box, mai au ceva gimnastica in grup care sper ca nu se plateste, dar oricum, daca vrei ceva extra, baga bani, baga bani.

Da, aceasta a fost experienta noastra la leisure centre, sper sa mai ajung saptamana aceasta si sa am o activitate sportiva si vreau sa te intreb la voi cum e? Mergeti regulat la sala sau practicati un sport? Mergeti toata familia sau mergeti care cum aveti timp?

P.S.: Daca ti-a placut articolul, sustine Aventurile lui bebe pe Facebook, Instagram si Youtube. A! Si fac video-uri! Asa ca, daca ai ceva sugestii, de abia astept sa le aud 🙂 Merci!