sursa foto: 123rf.com

sursa foto: 123rf.com

Avem un paianjen in baie. Azi am vazut ca a mai crescut, picioarele i-au devenit mai lungi, corpul i-a mai crescut, pare fioros, dar inca nu l-am omorat. De ce? 

 

 

 

 

Paianjenul e de cand ne-am mutat in noua chirie, e singurul de care nu mi-a fost frica( pana azi), l-am hranit si cel mai important e ca ma atentioneaza cand stau prea mult la dus: incepe sa se miste de la locul lui, eu incep sa ma ingrozesc si ma grabesc 🙂 . 

Am vrut sa il omor de cateva ori, dar nu e intotdeauna acasa. E un paianjen rebel sa zic asa, cand nu ii convine ceva pleaca si se intoarce cand are chef. E un paianjen cu personalitate 😉 . 

Cum au venit minusurile astea cred ca i s-a dat programul peste cap. Eram doar de 15 minute la dus si a inceput sa se fâțâie. ”- Ai innebunit? Mai am inca sampon in par si mai tra’ sa ma dau si cu balsam…” Am incercat sa ma grabesc, nu prea reuseam, deoarece tot la el ma uitam sa vad ce face, pe unde se plimba. A trecut pe partea cealalta a tavanului, eu intre timp ma tot feream, deoarece nu vroiam sa am o relatie asa apropiata cu acesta si dupa aceea a inceput sa coboare. ”- Nu pe prosop, te rog, nu pe prosop!” si l-am stropit cu apa sa urce inapoi. Inca nu imi terminasem dusul si el vroia sa traverseze iar tavanul. ”- Paianjen nebun! Ce nu imi place sa fii deasupra capului meu!” si am iesit din cada sa mai faca cativa pasi, iar eu sa fiu in siguranta.

Mi-am terminat dusul intr-un final in siguranta, dar m-a pus pe ganduri. Sa il omor, sa nu il omor? In timp ce unii se relaxeaza la dus, altii se streseaza 🙂 . Sper ca domnul paianjen isi va regla programul, deoarece data viitoare voi lua masuri si nu voi mai fi eu cea care va ceda 🙂 .