ma-uit-la-socru--miu-si-vad-cate-fac

boosfunzone.com

A venit socrul in vizita sa stea cu Albert si profit la maxim. Eh! Aproape la maxim, dar chiar si asa pleaca cu o zi mai repede. Nu-i usor sa te joci toata ziua 😀 .

(Daca il cunosti pe socrul, citeste pana la capat, sa nu tragi concluzii gresite 😉 Multumesc!)

N-a zis el de ce pleaca mai repede, a zis ca atunci tre’ sa plece. Nu s-a plans de cand a venit, dar dupa a 3-a zi a ametit si nu mai era sigur care e calea catre casa.

Stii, sunt fericita! Timp de 2 ani de zile am fost cu Albert non-stop. Timp de 2 luni, cand era mic si sotul plecase in Anglia, a stat socrul cu el 40 de minute adunate si a dormit cu el o noapte. Cand am fost in vacanta anul trecut in Romania, ai mei au trebuit sa mearga la lucru, tata la sala, mama la telenovele, au stat pe zi o ora cu bebe, daca adun minutele mele de tigara si spalat biberon. Atunci pipam mai greu, fumam una in 7 minute, acum in 3. Anul acesta in vacanta a fost mai bine: ne-am dus la o zi de nastere, a apucat sa se joace cu un baietel, am fost la rude care l-au bagat in seama, Albert era in extaz, a fost bine.

Ei! Ghici cine a venit in vizita sa isi vada nepotul si sa stea cu el sa avem eu si sotul timp liber? Socru-miu! A ajuns sambata seara(nu mai punem, ca au ajuns la 8 si ziua era gata) si a doua zi a facut doua feluri de mancare, l-a culcat pe Albert la amiaz, l-a dus de doua ori in parc(dimineata si dupa-masa), s-a jucat in sufragerie cu el foarte mult si l-a culcat pe Albert seara. A doua zi acelasi regim alert: mancat, dus in parc, facut lui Albert clatite, dat mancare la copil, culcat copil, jucat 15 minute in sufragerie si parc. Pe la 5 jumate stateam de povesti cu sotul si mi-am dat seama ca socru-miu nu mai mancase de dimineata, el care e obisnuit de atatia ani cu 3 mese pe zi, nu ca mine ca mananc cand nu mai pot si atunci bag o punga de chipsuri sau inghetata(avem mancare in frigider si congelator, problema e la mine). Se face 6. Nimeni nu intra pe usa. Pe la 6 si 15 am dat cu sotul o fuga catre parc si se afla in dreptul unei stradute, dar nu mai stia sigur ca pe acolo tre’ sa o ia. Era foarte aproape de casa, stam aproape de parc, dar omul era confuz fiind nemancat de 9 ore. Pe langa asta, numele strazii nu il stia, numarul de la casa nici atat si avea cu el telefonul ce-i facea figuri: se porneste si se opreste cand are chef.

Eu, de exemplu, stau tare prost cu orientarea in spatiu. Prima zi cand trebuia sa ma intorc din parc, nu mai stiam pe care straduta sa o iau(aici e plin de ele), m-am dus prin alta parta si am cautat casa de am innebunit. Tot asa, prima data cand trebuia sa ma intorc de la playgroup, am luat-o pe alta strada fara sa imi dau seama si am ajuns catre sosea si nu mai stiam pe unde drac e casa. Imaginati-va ca pana la playgroup fac 10minute si mi-a luat 1 ora sa ma intorc. 1 ora!

Cu aceea faza mi-am dat seama ca imi pasa de el. Tin la el. E de treaba. Stiam asta, doar ca ma enerveaza uneori. Zilele astea nu m-a enervat. M-am enervat eu de la ale mele si atunci nu vorbesc, dar de el imi place, e ok. Am grija sa manance inainte de a iesi in parc, ii dau telefonul si il pun pe sot sa il sune daca sunt de doua ore in parc(asa, just in case, pentru linistea mea psihica) si l-am lasat pe el sa se ocupe de Albert, nu din rautate, doar ca chiar aveam nevoie de o pauza(scuzati cacofonia). Cand era Albert mic, in acelea doua luni de care am zis, ar fi stat mai mult cu el, dar el ma intreba ”mi-l dai si mie 10minute?” ”il mai tin eu, multumesc”, dar daca ar fi zis ”stau eu cu Albert 2-3 ore, du-te si tu la un suc sa te mai vezi cu o prietena” cu cea mai mare placere i l-as fi dat. Am fost rea, nu e cititor de ganduri, stiu, dar mi-ar fi placut sa am un sfert de zi libera o data pe saptamana.

Stii, e greu sa ai grija de un copil mic. Acum doua nopti a stat 1 ora si 50 in pat cu Albert pana a adormit. Imi place de el ca are rabdare si ca nu a venit jos sa ne cheme sa il culcam, ca Albert nu vrea sa dorma. Ma gandesc ca eu pe langa asta mai si spal vase, fac mancare, fac curat, sunt singura cuc(in afara de sot si bebe n-am pe nimeni cu care sa ma intalnesc la o poveste), am innebunit pe jumatate, dar se pare ca mai pot.

Sincera sa fiu, dupa ce va pleca imi va fi tare greu. E atat de obositor sa il culcam pe Albert seara. Mai fac schimb cu sotul. In cel mai bun caz adoarme in juma’ de ora, in cel mai rau 2 ore. Da-ti seama cat e de distractiv sa stai in pat 2 ore cu ochii inchisi. Mai incerc sa il leagan si vad ca nu adoarme si il pun in pat. Bine ca la 8 luni nu -l-am leganat, dar la 2 ani, da. Prefer sa il leagan sa adoarma mai repede, doar ca mi ciuda seara ca fac asta si nu vrea sa ia somn nici cum. A! Si e bine sa ai pe cineva care sa faca de mancare, chiar foarte bine.

Noi, mamele, facem multe, foarte multe si desi nu mai avem energie si suntem obosite psihic la maxim, tot mai putem.

Daca ti-a placut articolul, sustine-ma cu un Like pe Aventurile lui bebe si Subscribe la canalul de youtube. Merci!

 

Lumina enervanta…