Ce inseamna tantrum exemplificand cu Albert(1 an si 3 luni)

Ce inseamna tantrum? Stiam de tantrumuri, stiam ce presupun, am fost surprinsa ca pot aparea la copiii de 1 an, dar ce nu stiu, desi am citit, este cum sa le gestionez, mai ales in public. Partea cu distragerea atentiei si alte teorii functioneaza doar in casa, afara n-ai nici o sansa si tot ce trebuie sa ai e…. rabdare( eu una urasc cuvantul). Hai sa iti povestesc prin ce trec de 2 luni cu al meu bebe care numai ce a implinit 1 an si 5 luni.

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu acest termen, tantrum, deschid o paranteza.

Ce inseamna tantrum?
Tantrum inseamna atunci cand copilul incepe sa se enerveze din orice(aparent) si incepe sa planga, sa tipe, sa loveasca, sa se arunce sau sa se puna in mijlocul drumul si sa nu mai vrea sa plece de acolo.

De ce au loc aceste tantrumuri?
Copilul nu are un vocabular suficient de dezvoltat pentru a-si exprima emotiile si atunci se manifesta cum poate.

Ce cauzeaza tantrumurile?
Faptul ca nu poate obtine ce vrea atunci cand vrea cauzeaza aceste stari de nervozitate, aceste crize ale copilului. Un alt motiv este ca cel mic doreste sa fie independent si vrea sa isi manifeste independenta

La ce varsta apar tantrumurile?
Tantrumurile pot aparea intre 1 si 5 ani.

Tantrumurile difera in functie de varsta:
“Pentru copiii intre 1 si 2 ani, tantrumurile adesea provin din incercarea de a comunica o nevoie- mai mult lapte, un alt scutec, jucaria de acolo- dar nu au competenele lingvistice pentru a face acest lucru.” “Ei devin frustrati cand nu raspundeti la ceea ce “spun” ei si rabufnesc.” “Pana cand copiii au 3, 4 ani, ei au crescut mai independenti” “Ei sunt constienti de nevoile si dorintele lor-si doresc sa le afirme mai mult.”- spune psihologul Dr. Ray Levy.

Cum le gestionezi?
In primul rand, tu nu trebuie sa te crizezi. Chiar daca esti nervoasa la maxim, nu incepi si tu sa urli de nebuna, sa iti ameninti copilul sau sa il bati. Trebuie sa te comporti calm, caci calma nu vei fi, doar vei parea 😀 si in functie de situatia in care te afli, sa faci ce e mai bine: ii distragi atentia sau il iei pe sus daca chiar nu se poate, ii spui ca il intelegi si ii explici de ce ai procedat asa(chiar daca are 1 an), stai langa el pana se linisteste si daca chiar nu mai poti, iesi din camera, il ajuti daca nu se descurca cu o jucarie, muti(daca se poate) lucrurile care ii provoaca aceste crize, sa ai un fruct la tine, daca e vremea de papa sau crezi ca ii este foame si nu ajungeti in urmatoarele 2 minute acasa, sa ai pampers de rezerva, sa nu iesi din casa cand e vremea de somn(asta crede-ma ca nu iti doresti) sau ai de tras 😀 .

Inchid paranteza kilometrica spunandu-ti ca aceste crize sunt normale, fiecare copil trece prin ele, la unii sunt mai accentuate, la altii mai putin, dar tine minte ca asta nu inseamna ca e crescut prost sau e drumul spre un comportament gresit, este doar o etapa normala!!!

In ce constau tantrumurile lui Albert? Le zic pe cele mai nasoale:

– De cele mai multe ori cand tre’ sa il pun in carucior scapa. Cum? Se lasa in jos pe sub bara ce-l inconjoara si merge inainte si isi vede de ale lui. Dau sa-l ridic. Crezi ca pot? Nope. Tipete, urlete, se scurge din bratele mele. Scursul asta ma enerveaza cel mai mult, cred ca parintii inteleg cel mai bine la ce ma refer. Dupa ce reusesc sa-l tin in brate, daca am “norocul” mai primesc si cateva picioare in burta si un cot in san, apoi ma uit in jur, ca poate dau de un om. Daca nu dau de nimeni, povestea cu scapatul se repeta, daca vad pe cineva incep: “Hello! Could you talk with my baby for 2 minutes, because I can’t make him stay in the pushchair, because he escapes, or maybe he will see your dog and he stands still”, “What do you want me to do?”, “Can you just talk to him?”, “Yeah, sure.”, “Thank you.” 😀 Sa vezi fetele de 20 de ani ce ochi mari fac cand aud “can you talk to my baby?” 😀 , da, stiu, le inteleg. In astfel de momente, nici telefonul nu mai are putere, cateodata, foarte rar, o data la trei saptamani, reusesc sa-l fraieresc cu o frunza sau doua merisoare: “Uite, Albert, woooooa, uite o frunza/uite ce am gasit!”

– Cand suntem in parcul de langa mine( exemplul de mai sus se intampla de cele mai multe ori in acest parc; e un parc in care vin oamenii sa isi plimbe cainii, uneori mai vad un copil, se joaca cricket, rugby, fotbal si sambata si duminica dimineata e plin de lume) si dupa ce se satura de dat ture, o ia prin parcare, apoi pe straduta parcului. Eram pe straduta cu unul ce are un bulldog francez uratel, Albert in fata noastra si numai vad ca da sa ia coltul o masina. Fug la Albert, dau sa-l ridic. Ce sa-l pot ridica… Plansete, urlete, nu se lasa ridicat, cu chiu cu vai am reusit sa-l iau pe sus. A fost ok doamna sofer, ca ne-a asteptat… In Romania poate auzeam “Da, hai tu, odata! Nu esti in stare sa-ti ridici copilul din mijlocul drumului?”

– Eram in Tesco(hypermarket), al meu copil umbla printre raioane si la un moment dat ajungem la sticlele de suc. Da o sticla de suc pe jos, o pun la loc, “Albert, lasa sticlele de suc acolo”, o ia pe a doua si incepe sa se plimba vrand sa dea alta pe jos, “Albert, hai de acolo”, ii iau sticla din mana, urlete, tipete, o pun la loc, merge inainte, da sa ia alta sticla si vreau sa il iau pe sus si incepe: urlete, smucituri, lasat pe spate(ma distreaza ca isi lasa capul cu grija 😀 ), plangea stand pe jos ca si copilul din poza, il ridic un pic, il pun pe picior si reusesc sa-l tin in brate. Un nene trecea pe acolo, avea o privire tare suspecta si eu ma gandeam “tu n-ai copii sau ai uitat cum e sa ai copii?”.

– Sa vezi distractie cand merg in Primark(n-am bani de Dolce&Gabbana si nici nu m-as risca sa merg acolo cu Albert sa isi puna hainele pe fata sau sa le linga; nu linge multe, dar mai are scapari) ca acolo sunt scari rulante. Si unde vrea fiu-miu? La scari rulante. Si sunt tot dupa Albert sa nu ajunga la scari, plansete, impotriviri si cand sunt toata transpirata reusesc sa-l iau pe sus. Am realizat ca transpir mult in Primark 😀 .

Prin experiente de acest gen trec de fiecare data cand ies afara. De asta nu imi surad iesirile la restaurant cu o prietena, Albert si copilul ei, plimbarile lungi cu bebe in centrul Londrei si shoppingul prin mall doar cu fiu-miu, dar daca as fi si cu A sau cineva fara copil, n-as avea treaba. Primele dati mi-a fost tare greu ca nu stiam de ce reactioneaza asa, eram rusinata, simteam ca toti oamenii se uita la mine. Acestea sunt o parte din experientele mele, la tine cum e?

P.S.: Sper ca te-a mai linistit articolul si te-a lamurit ce inseamna tantrum. Daca ti-a placut, un Like la pagina Aventurile lui bebe conteaza mult pentru mine. Merci!

Ca sa imi fie mai usor sa stiu cand sa postez un nou articol, te rog raspunde la intrebarile de mai jos. Nu este nevoie de adresa de e-mail pentru a vota. Prima intrebare poate avea pana la 2 raspunsuri, a doua intrebare pana la 3 raspunsuri. Multumesc!

Citeste si:

De cate ori divortezi intr-un an? “De cate ori ai zis sau ai gandit? “Eu plec. Plec si va las. De fapt, plec si te las, ca copilul il iau cu mine!” ? Si dupa aceea “Scuza-ma ca am zis asa ceva, dar m-am enervat foarte tare si sa stii ca te iubesc!”.”
I’m still cool, you know? “Ce se mai intampla dupa venirea lui bebe? Fug prietenii de tine ca de dracu’. Nu stiu cand sa sune sa nu deranjeze, se gandesc sa nu vina sa nu deranjeze, altii zic ca oricum n-ai timp, deci nu vin, altii se gandesc ca umbli cu sanul pe afara si nu vor sa aiba parte de aceasta priveliste, altii sunt ingroziti ca vor auzi un bebe plangand una-ntruna, deci nu vin.”

Sunt mamica si atat! “Trec prin acea faza in care simt ca sa fiu doar mamica nu e suficient, deoarece ma uit la cei din jur, din pacate. Prietenele mele au job, fostii colegi au job, toata lumea are job. Si eu? Eu stau acasa cu bebe. Parca ar trebui sa fac mai mult, dar am inceput sa ma intreb daca eu chiar vreau acest lucru sau ma simt presata acum ca am inceput sa ma compar?”

Cum poti enerva o mamica? “Sunt cateva intrebari si afirmatii care ne calca pe coada. Cand le auzim, ne invartim ca leii nervosi in cusca si cand nu mai putem, dam cu gheara.”

Ce au unii parinti? “Sunt in perioada in care incerc sa nu ma mai stresez, sa nu mai ma enervez asa repede, dar nu pot, nu pot. Si stii ce gen de parinte imi sta acum pe creier? Acela care isi scoate copilul cu diversi virusi la zile de nastere, la playgroupuri, la plimbari cu alt parinte zicand ca a lui copil e sanatos.”

Ce se intampla la playgroup? “Dupa ce am ajuns in UK, am auzit si eu termenul de playgroup. Aici mamicile tot merg la playgroup cu copiii si eu stateam si ma intrebam din fata laptopului: unde este playgroup? cum arata? ce se intampla acolo? se organizeaza activitati? ce anume? cat costa? cate persoane specializate sunt acolo? ce altceva ofera? te poti plimba pe acolo sau tre’ sa stai la masuta sau in cerculet? as mai intreba, dar nu stiu ce sa mai intreb. ”

Music classes pentru bebelusi si copii mici “In zona in care stam sunt tot felul de music classes pentru bebelusi si copii mici. Am ajuns si eu cu Albert la un astfel de curs si vreau sa iti povestesc cum s-a desfasurat cursul, cum m-am simtit si cat a costat.”

Cum sa iti faci maternitatea mai usoara “Multe femei isi imagineaza ca dupa venirea lui bebe viata lor se va schimba complet, ca nimic nu va mai fi ca inainte, ca trebuie sa isi bifeze acel to do list inaintea lui bebe. Unele si amana venirea lui bebe din cauza acestor ganduri, deoarece se tem de aceasta schimbare majora. Maternitatea(ah, ce nu-mi place cuvantul!) poate fi grea, usoara, depinde ce optiuni ai, nu depinde de cum ti-o faci.”

Jucarii potrivite pentru copiii intre 0-2 ani “Se apropie Mos Nicolae, acusi Craciunul si ma gandeam ce jucarii sa-i mai cumpar lui Albert. Jucarii cu care sa se joace, nu pe care sa le bag in dulap sau sa ma joc eu cu ele. Am facut o lista cu jucarii potrivite pentru cei mici si pentru cei mari(care tot mici sunt; apropo de asta, ma distreaza cand vad copii de 3 ani cu fata de bebelus; woai, cat sunt de scumpi) care sper sa te ajute.”

De ce sa tii cont cand amenajezi camera bebelusului “Camera bebeluslui da o gramada de bataie de cap parintilor. Viitoarele mamici se gandesc cum sa amenajeze, ce culori sa aleaga, ce mobilier ar fi potrivit si taticii se gandesc la cati bani va cheltui nevasta.”